expr. 1. a se da băut. 2. a goli o sticlă / un pahar, a termina băutura.
, turnați, -te, adj. 1. Care a fost supus operației de turnare1. Oțel turnat. 2. (Fig.) (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură. – V. turna1.
s.n. Turnare1. – V. turna1.
s.n. Turnare2. – V. turna2.
adj. 1. (înv. și reg.) sleit. (Fontă ~.) 2. (înv.) leit. (O haină ~ pe el.)
s. turnare, vărsare. (~ul băuturii în pahare.)
s. n.
adj. m., pl. turnáți; f. sg. turnátă, pl. turnáte
1) v. A TURNA. 2) (despre haine) Care este bine ajustat pe corp; exact pe măsură. /v. a turna