, uiumuri, s.n. Cantitate procentuală de făină sau de grăunțe reținută la batoză, la moară etc. drept plată în natură pentru măcinat, treierat etc; vamă (1). [Pr.: u-ium] – Din bg. ujem, scr. ujam.
s. (Mold.) vamă. (~ul se lua la moară, pentru măcinat.)
s. n., pl. uiúmuri
n. Cantitate de cereale sau de făină reținută la batoză sau la moară drept plată în natură pentru treierat sau măcinat. /<bulg. ujem, sb. ujam