, uluiri, s.f. Faptul de a ului; uimire, surprindere, uluială. Buimăceală, năuceală. – V. ului.
s. 1. v. uimire. 2. consternare, perplexitate, stupefacție, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, (rar) consternație. (A avut un moment de adevărată ~.)
s. v. amețeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală.