expr. a se lăsa pradă deznădejdii.
umori, s.f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ♢ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s.f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris.
s. (FIZIOL.) umoare sticloasă v. umoare vitroasă; umoare vitroasă = corp vitros, umoare sticloasă.
s. v. caracter, fire, natură, structură, temperament.
f. 1) Lichid biologic (sânge, limfă) care intră în compoziția sistemelor organismului. ♢ ~ apoasă substanță lichidă transparentă din camera anterioară a ochiului. 2) rar Stare sufletească; dispoziție. [G.-D. umoriiî /<fr. humeur, lat. humor, ~oris
s.f. – Dispoziție, toană. Fr. humeur. Este dubletul lui umor (var. humor), s.n. (glumă, vervă), din fr. (engl.) humour.
s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ♢ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore].
s. f. 1. lichid în care se scaldă celulele organismului. ♦ ~ apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; ~ vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. dispoziție sufletească de moment. ♦ dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. (< fr. humeur, lat. humor)