Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția urâtul definiție dex
urâtul
găsește rime pentru
urâtul
a face urât
expr.
1.
a se
comporta
ca un
nebun
, a da
semne
de
sminteală
.
2.
a
face
scandal
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia urâtul
a-și face de urât
expr.
a avea un
comportament
supărător
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia urâtul
FEMEIE URÂTĂ
acioală
,
bâhliță
,
bufniță
,
cartoafă
,
cotoarbă
,
matracucă
,
ornitorinc
,
otravă
,
paceaură
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia urâtul
PROSTITUATĂ URÂTĂ ȘI BEȚIVĂ
caracudă
,
căzătură
,
coldană
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia urâtul
URẤT, -Ă,
(
I
)
urâți
, -te
, adj., (
II
) adv., (
III
) s.n.
I.
Adj.
1.
Care are o
înfățișare
neplăcută
, care este
lipsit
de
frumusețe
, de armonie:
p. ext.
pocit
,
hâd
,
hidos
.
2.
Care
displace
, care
trezește
repulsie
(
morală
);
urâcios
,
nesuferit
. ♦ (
Despre
comportare
,
fapte
)
Contrar
moralei
,
dreptății
,
bunei
-
cuviințe
;
necuviincios
;
imoral
;
reprobabil
. ♦
Neplăcut
;
grav
.
3.
(
Despre
timp
)
Posomorât
,
ploios
,
friguros
,
II.
Adv. Într-un
mod
neplăcut
,
nepotrivit
,
imoral
. ♢ Expr.
A se
uita
urât
la cineva
= a
privi
cu
dușmănie
pe cineva.
III.
S.n.
1.
Stare
sufletească
apăsătoare
provocată
de
teamă
, de
singurătate
, de
lipsă
de
ocupație
, de
viață
banală
etc.;
plictiseală
;
indispoziție
. ♢
Loc
. prep.
De urâtul cuiva
(sau
a ceva
) = din
cauza
plictiselii
sau
aversiunii
(
provocate
de cineva sau de ceva). ♢ Expr.
A-i fi
(cuiva)
urât
=
a)
a se
teme
(în
singurătate
);
b)
a se
plictisi
.
A-și
face
de
urât
= a se
distra
, a-și
alunga
plictiseala
.
A ține cuiva de
urât
= a
sta
în
compania
cuiva (
pentru
a nu se
plictisi
).
2.
Dezgust
,
aversiune
față
de cineva sau de ceva. – V.
urî
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia urâtul
URÂT
adj. v.
grav
,
greu
,
malign
,
periculos
,
primejdios
,
serios
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia urâtul
URÂT
adj., s.
1.
adj. (arg.)
nasol
.
(Ce
fată
~!)
2.
adj.
diform
,
hidos
,
hâd
,
monstruos
,
pocit
,
respingător
,
schimonosit
,
slut
,
strâmb
, (pop. și fam.)
bocciu
,
scălâmb
,
scălâmbăiat
, (
reg
.)
pâcleș
, (Mold.)
balcâz
, (Mold. și Transilv.)
pogan
, (înv.)
grozav
, (fam.)
șui
.
(O
ființă
~.)
3.
adj.
deformat
,
desfigurat
,
pocit
,
schimonosit
,
slut
,
sluțit
,
strâmb
,
strâmbat
,
urâțit
, (
reg
.)
stropșit
,
zgâmboit
, (Mold.)
șonțit
.
(O
față
~ din
cauza
...)
4.
adj. v.
inestetic
.
5.
adj. v.
înnorat
.
6.
adj. v.
mizerabil
.
7.
adj. v.
nefavorabil
.
8.
adj. v.
neplăcut
.
9.
adj.
defavorabil
,
nefavorabil
,
neplăcut
,
prost
,
rău
.
(A
făcut
o
impresie
~.)
10.
adj. v.
condamnabil
.
11.
s. v.
plictiseală
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia urâtul
URÂT
s. v.
aversiune
,
dezgust
,
greață
,
îngrețoșare
,
oroare
,
repulsie
,
scârbă
,
silă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia urâtul
Urât
≠
arătos
,
chipeș
,
drag
,
frumos
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia urâtul
urât
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia urâtul
URÂT
1
adv
. Într-un
mod
neplăcut
;
displăcut
. ♢
A se
uita
~ la cineva
a
privi
pe cineva cu
dușmănie
. /v.
a (se)
urî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia urâtul
URÂT
2
n
. 1)
Stare
a
omului
care se
plictisește
;
depresiune
sufletească
ușoară
(
cauzată
de
lipsa
interesului
);
plictiseală
. ♢
A
muri
de ~
a se
plictisi
grozav
.
A-i ține cuiva de ~
a
face
tot
posibilul
pentru
a
ridica
dispoziția
cuiva; a
distra
pe cineva. 2) Ceea ce
întruchipează
lipsa
frumuseții
și a
armoniei
. /v.
a (se)
urî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia urâtul
URÂ//T
3
~
tă
(~
ți
, ~
te
) 1)
și
substantival
Care este
neplăcut
la
înfățișare
;
lipsit
de
frumusețe
și
armonie
. ♢
~ de
mama
focului
nespus
de
urât
. 2) Care este
contrar
bunei
-
cuviințe
;
necuviincios
.
Maniere
~te
. 3) (
despre
vreme
sau
despre
fenomene
atmosferice
) Care nu este
prielnic
;
nefavorabil
. /v.
a (se)
urî
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia urâtul
URÂT
(
d.
oameni
)
bocciu
,
cealapa
,
fățos
,
mutră
de-
împins
vagoane
,
nasol
, nașparliu.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia urâtul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK