(1) urdari, s.m., (2, 3) urdare, s.n. 1. S.m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S.n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S.n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar.
n. 1) Vas în care se face sau se ține urda. 2) Unealtă care servește la mestecat când se fierbe zerul pentru urdă. /urdă + suf. ~ar
n. Cioban specializat în pregătirea urdei (la stână). /urdă + suf. ~ar