utilaje, s.n. Totalitatea uneltelor, aparatelor, mașinilor etc. necesare pentru efectuarea unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de lucru într-o întreprindere, într-un laborator etc. – Din fr. outillage.
s. instrumentar. (~ al unui laborator.)
n. Ansamblu de sisteme tehnice (dispozitive, aparate, mașini etc.) și de unelte necesare pentru a realiza un proces de producție. /<fr. outillage
s.n. 1. Totalitatea uneltelor, a aparatelor, a mașinilor de lucru etc. trebuitoare unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de muncă într-o întreprindere. 2. Secție într-o uzină metalurgică destinată fabricării, reparării și întreținerii de utilaj (1). [< fr. outillage].
s. n. 1. ansamblu de instalații, mașini, aparate, unelte etc. trebuitoare unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de muncă într-o întreprindere. 2. secție într-o uzină metalurgică destinată fabricării, reparării și întreținerii de utilaj (1). (< fr. outillage)