uzinez, vb. I. Tranz. (Rar) A prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. – Din fr. usiner.
tranz. 1) (materiale) A produce la o uzină. 2) (piese) A prelucra cu ajutorul mașinilor-unelte. /<fr. usiner
vb. I. tr. A prelucra un material cu ajutorul unei mașini-unelte. ♦ A fabrica un produs într-o uzină. [< fr. usiner].
, uzinéz, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. 2. A fabrica un produs într-o uzină. (din fr. usiner) [def., etim. MDN]
vb. tr. 1. a prelucra un material în uzină cu ajutorul unei mașini-unelte. 2. a fabrica un produs într-o uzină. (< fr. usiner)
, uzine, s.f. 1. Întreprindere industrială de mari proporții în care se produc utilaje, semifabricate sau materii prime pentru alte industrii. 2. Instalație producătoare de energie electrică, termică sau de alimentare cu apă a unei așezări, a unei zone, a unei locuințe. (În sintagma) Uzina verde = natura, vegetația privite ca sursă de energie și hrană. – Din fr. usine.
s. fabrică, (reg.) mașină, (germanism, în Ban.) vere, (înv.) cherhana. (~ de produse feroase, de medicamente.)
f. Întreprindere industrială de mari proporții, care produce, în special, utilaje și semifabricate. ~ de mașini agricole. ~ de frigidere. ♢ ~ (termo)electrică complex de instalații și de construcții pentru transformarea energiei termice în energie electrică. [G.-D. uzinei] /<fr. usine
s.f. Întreprindere industrială de proporții mari, organizată pe bază de diviziune a muncii, în care se fac în special lucrări de utilaj, se produc semifabricate sau materiale pentru alte industrii, pentru fabrici etc. ♦ Centrală de forță pentru alimentarea cu energie electrică sau cu apă a unei localități. [< fr. usine].