, vâlvori, s.f. Vâlvătaie. ♦ Lumină roșiatică, incandescentă. [Var.: (pop.) vulvoáre s.f.] – Cf. vâlvă.
s. v. vâlvătaie.
s. f., g.-d. art. vâlvórii; pl. vâlvóri
f. 1) Foc mare, cu văpăi; vâlvătaie; pălălaie. 2) Loc unde apa formează vârtejuri; vârtej de apă; vâltoare; bulboană. 3) fig. Pericol mare. /Din vâlvă