definiția vagine definiție dex

vagine, s.n. Parte a aparatului genital feminin, în formă de canal cilindric, musculos și membranos, care face legătura între vulvă și uter. [Pl. și: vaginuri] – Din fr. vagin, lat. vagina.

s. (ANAT.) (pop.) găoază.

s. n., pl. vagíne

s.n. (Anat.) Canal care face legătura între vulvă și uter. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. vagin, cf. lat. vagina – teacă].

s. n. canal care face legătura între vulvă și uter. (< fr. vagin, lat. vagina)

elem. „vagin, vagină”. (< fr. vagin/o/-, vagini-, cf. lat. vagina)

s. f., g.-d. art. vagínei; pl. vagíne

s.f. (Biol.) Teacă; (spec.) Teaca frunzelor gramineelor. [< lat. vagina].

s. f. (biol.) teacă; (spec.) teaca frunzelor gramineelor. (< lat. vagina)

, prin. ext. VAGIN aia, amoc, bâzdâc, biboanță, bijboacă, bijboc, bubă, carambă, carburator, căpușă, ceașcă, chil, chisea, clopoțel, corcodușă, crăpătură, creastă, creața, crin, crizantemă, Cucaracia, fagure, floacă, floarea-soarelui, fofoloancă, gaură, găoază, ghioc, ghiocel, gomej, jucărie, Lola, Lolita, margaretă, mej, mingeacă, mioriță, mitră, moluscă, muscă, mușețel, neagra, omidă, păsărică, păstaie, pițiroancă, pizdă, prapure, pricomigdală, punct fix, punct nevralgic / nostalgic, pupăză, puță, savarină, scoică, scoică cu păr, socoteală, strâmtoare, tarabă, târtiță, țurcă, umflătură, vangă, zambilică, zgaibă.