, variez, vb. I. 1. Intranz. A fi felurit, diferit, deosebit (după locuri, împrejurări, situații); a nu semăna, a nu avea aceeași înfățișare, structură, compoziție etc. cu altceva. 2. Tranz. A da o formă diferită, a schimba. 3.Intranz. și tranz. (Mat.) A(-și) schimba valoarea. [Pr.: -ri-a] – Din fr. varier, lat. variare.
vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. variéz, 3 sg. și pl. variáză, 1 pl. variém (sil. -ri-em), 2 pl. variáți; conj. prez. 3 sg. și pl. variéze; ger. variínd (sil. -ri-ind)
. tranz. A face să capete o formă deosebită; a schimba. 2. intranz. 1) A suferi multe modificări într-un timp scurt. 2) A se realiza sub forme diverse. /<it. variare, fr. varier
vb. I. 1. intr. A avea, a prezenta deosebiri, variație; a se deosebi. 2. tr. A schimba, a da o formă diferită. [Pron. -ri-a., p.i., 3,6 -iază, 5 -iați, ger. -iind, part. -iat. / < fr. varier, cf. lat. variare].
vb. I. intr. 1. a prezenta deosebiri, variație; a se deosebi. 2. (mar.; despre mărimi, cantități) a-și schimba valoarea în raport cu altele (constante). II. tr. a schimba, a da o formă diferită. (< fr. varier, lat. variare)
, variați, -te, adj. Care variază, care este divers sau conține elemente diverse; variu. [Pr.: -ri-at] – V. varia.
adj. 1. deosebit, diferit, divers, felurit, (înv. și pop.) osebit, (înv.) despărțit, variu. (Un sortiment ~ de mărfuri.) 2. v. amestecat. 3. v. divers.