, vâzdoage, s.f. (Bot.; reg.) Crăiță. – Cf. rus. gvozdika, ucr. hvozdyk.
s. v. crăiță.
s. v. garoáfă.
s. f., g.-d. art. vâzdoágei; pl. vâzdoáge
f. Plantă erbacee decorativă, cu tulpina erectă, cu frunze dințate pe margine și cu flori galbene-portocalii, având un miros pătrunzător; țigăncușă; crăiță. /<rus. gvozdika
, vâzdoáge, s.f. (reg.) 1. floarea numită și crăiță. 2. garoafă.
s.f. – 1. Ghioagă, măciucă. – 2. Crăiță (Tagetes erecta, T. patula). – Var. vîzdoacă. Sl. gvozdĭ „cui”, cf. rus. gvozdika „cuișoare” și garoafă (Cihac, II, 451; Tiktin). – Der. buzdugea (var. buzdugean, buzdughină), adj. (plin, burdușit).