, ventrali, -e, adj. Care ține de pântece, privitor la pântece, din regiunea pântecelui; p. gener. care aparține părții anterioare a corpului uman sau a unui organ al omului; care aparține părții inferioare a corpului unui animal; privitor la aceste părți. – Din fr. ventral, lat. ventralis.
1) Care ține de pântece; propriu pântecelui; abdominal. 2) Care se află în regiunea pântecelui. Parte ~ă. Colici ~e. [Sil. ven-tral] /<fr. ventral, lat. ventralis
adj. Din regiunea pântecelui; referitor la această regiune. [< fr. ventral, cf. lat. ventralis < venter – pântece].
adj. 1. din regiunea abdomenului. 2. referitor la partea anterioară a corpului sau a unui organ (la om) ori inferioară (la animale). (< fr. ventral, lat. venralis)