, vizi, vide, adj., s.n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S.n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♢ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
, vizi, vide, adj., s.n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S.n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♢ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
s., adj. 1. s. (FIZ.) (livr.) vacuitate, vacuum. (Starea de ~.) 2. s. v. gol. 3. adj. v. gol. 4. adj. v. pustiu.
s., adj. 1. s. (FIZ.) (livr.) vacuitate, vacuum. (Starea de ~.) 2. s. v. gol. 3. adj. v. gol. 4. adj. v. pustiu.
adj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol].
adj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol].
I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ♢ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ♢ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)
I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ♢ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ♢ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)