, vintire, s.n. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă întinsă pe mai multe cercuri. [Var.: vintíl, s.n.] – Din rus. venter.
s. (PESCUIT) vârșă.
s. n., pl. vintíre
n. Unealtă de pescuit, constând dintr-un sac de plasă, îmbrăcat pe cercuri dispuse unul deasupra altuia. /<rus. ventelj
s.n. – Plasă de pescuit. Rus. venterĭ (Scriban).