vituperații, s.f. (Livr.) Blamare, defăimare, denigrare. – Din fr. vitupération.
s. f. (sil. -ți-e), art. vituperáția (sil. -ți-a), g.-d. art. vituperáției; pl. vituperáții, art. vituperáțiile (sil. -ți-i-)
s.f. (Liv.) Vituperare; critică violentă, defăimare; dezaprobare, blam. [Gen. -iei. / < fr. vitupération].
s. f. vituperare. (< fr. vitupération)