, vocodere, s.n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
s.n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
, vocodere, s.n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
s.n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.
s. n., pl. vocodére
s. n., pl. vocodére
s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].
s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].
s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)
s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)