, voinicii, s.f. (Pop.) 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală. ♦ Faptă vitejească. ♦ Haiducie. 2. Faptul de a fi voinic, robust, viguros; putere, forță, vigoare. – Voinic + suf. -ie.
s. v. armată, bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dinamism, dârzenie, energie, eroism, forță, haiducie, impe-tuozitate, încumetare, îndrăzneală, militărie, neînfricare, putere, robuste-țe, semeție, tărie, temeritate, vigoare, vitalitate, vitejie, vlagă.