, voiți, -te, adj. Realizat în mod intenționat; făcut după voie. – V. voi2.
adj., adv. v. intenționat.
s. v. județ, șoltuz.
≠ neintenționat, nevoit, silit
(șoltuz) s. m., pl. voíți
Care este realizat cu voință. /v. a voi