, vopsitori, -oare, s.m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu vopsitul1; boiangiu. 2. (Reg.) Zugrav. – Vopsi + suf. -tor.
s. v. boiangiu.
s. v. zugrav.
s. m., pl. vopsitóri
m. Persoană specializată în lucrările de vopsire. /a vopsi + suf. ~tor
s. f., g.-d. art. vopsitoárei; pl. vopsitoáre