Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția vrusem definiție dex
vrusem
găsește rime pentru
vrusem
PENTRU CĂ AȘA VREAU EU
c-
așa
vrea
mușchii
mei
, de
chichi
, de michi, de
trei
lei
ridichi
; de
chichi
, de-un
leu
ridichi
, de-un
leu
bomboane
și de
restul
mentosane; de chichiri, michiri; de
iordan
/ de Iorgu; de Madagascar; de pamplezir; de
piele
; de
sanchi
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vrusem
VREA,
vreau
,
vb. II. Tranz.
I.
(
Urmat
de o
completivă
directă
cu
verbul
la
conjunctiv
sau,
rar
, de un
infinitiv
).
1.
A fi
hotărât
, a fi
decis
să...; a avea de
gând
să..., a voi, a
intenționa
. ♢ Expr.
Vrea
(sau
va) să
zică
=
a)
înseamnă
, are
semnificația
de...;
b)
(cu
valoare
de
conjuncție
)
așadar
,
deci
.
Ce
vrea
(sau
va) să
zică
asta?
= ce
înseamnă
, ce
rost
are?
Cum
(sau
ce) va
vrea
=
orice
.
2.
A
pretinde
a
cere
; a
aștepta
ceva de la cineva.
3.
A
dori
, a
pofti
; a-i
plăcea
ceva sau cineva. ♢
Loc
. adv.
Pe
vrute
, pe
nevrute
=
indiferent
dacă
dorește
sau nu,
vrând
-nevrând. ♢ Expr.
Vrei
, nu
vrei
= de
voie
, de
nevoie
, fie că
dorești
, fie că nu
dorești
.
Vrei
, nu
vrei
,
bea
Grigore
agheazmă
, se
spune
despre
cel care
trebuie
să
îndeplinească
ceva
împotriva
dorinței
sale
.
Vrând
-nevrând
= mai
mult
de
silă
decât
de
bună
voie
;
constrâns
de
împrejurări
.
A
face
tot ce
vrea
din
(sau
cu) cineva
= a avea
mare
influență
asupra
cuiva. ♦ Refl. A
dori
să fie, să
devină
ceva ori cineva.
Fiecare
s-a
vrut
mai
bun
.
4.
A
consimți
, a
primi
, a se
învoi
, a fi de
acord
.
5.
(Mai
ales
în
forma
negativa
) A
putea
, a fi în
stare
.
Focul
nu
vrea
să
ardă
. ♦ (Pop.) A fi
gata
, pe
cale
sau pe
punctul
de...
Când
vru
să
moară
își
chemă
feciorii
.
II.
(Ca
verb
auxiliar
,
servește
la
formarea
viitorului
)
Mâine
vei
merge
la
teatru
. ♢ (
Forma
de
pers
. 3 sg.
va
se
substituie
tuturor
persoanelor
sg. și pl.
pentru
formarea
viitorului
cu
conjunctivul
prez. al
verbelor
de
conjugat
)
Vestitor
al unei
vremi
ce va să
vie
. ♢ Expr.
Va să
fiu
(sau
să
fii
etc.) =
trebuie
să
fiu
(sau să
fii
etc.) [Prez. ind. și: (
II
)
voi
(pop.
oi
),
vei
(pop.
ăi, ei, îi, i,
oi
), va
(pop.
o, a),
vom
(pop.
om
),
veți
(pop.
ăți
,
eți
,
oți
),
vor
(pop.
or
). – Var.:
vroí
vb.
IV
] – Lat.
*volere.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vrusem
VREA
vb.
1.
v.
dori
.
2.
v.
cere
.
3.
v.
pofti
.
4.
a
cere
, a
pretinde
, a voi.
(
Iată
ce ~ eu de la voi; cât ~ pe
ceas
?)
5.
v.
consimți
.
6.
v.
intenționa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vrusem
vrea
vb., ind. prez. 1 sg.
vreáu
,
2 sg.
vrei
,
1 pl.
vrem
,
3 pl.
vor
,
imperf. 1 sg.
vreám
,
3 sg.
vrea
,
perf. s. 1 sg.
vrúi
,
3 sg.
vru
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
vrea
;
part
.
vrut
;
ger
.
vrând
;
aux. ind. prez. 1 sg.
voi,
2 sg.
vei
,
3 sg.
va,
1 pl.
vom
,
2 pl.
veți
,
3 pl.
vor
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vrusem
A SE VREÁ mă vreau
intranz
. A
dori
să
ajungă
sau să
devină
ceva sau cineva.
Se
vrea
inginer
.
/<lat.
volere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vrusem
A VREÁ vreau
tranz
. 1) A avea în
intenție
; a
proiecta
în
gând
.
Vreau
să
plec
.
Vreau
să
cânt
.
♢
Vrei
nu
vrei
fie că
dorești
, fie că nu
dorești
.
Vrei
, nu
vrei
,
bea
Grigore
agheasmă
se
spune
despre
cineva care
trebuie
să
facă
ceva
împotriva
voinței
sale
.
A
face
tot ce
vrea
din
(
sau
cu) cineva
a avea o
mare
influență
asupra
cuiva. 2) A
dori
să i se
acorde
; a
pretinde
; a
cere
.
Vrea
o
explicație
. 3) A
exista
posibilitatea
; a fi
posibil
; a
putea
.
Vrea
să
plouă
. [
Monosilabic
] /<lat.
volere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vrusem
vreá (vreáu, vrut),
vb. –
1.
A
dori
, a fi
decis
să, a avea
voința
de a. –
2.
A
pretinde
, a
cere
. –
3.
A
permite
. –
4.
A
trata
, a
întreprinde
. – Var. I
vreu,
vroi
, voi,
I pl.
vrem
,
voim
,
inf.
v(r)
oi
. Mr.
voi,
vrută
, vreare,
istr.
voi.
Lat.
volĕre
,
forma
vulgară
în
loc
de
velle
(
Diez
, I, 448; Cihac, I, 319; Pușcariu 1920; REW 9180), cf. it.
volere,
prov., cat.
voler,
fr.
vouloir.
Pentru
evoluția
formelor
, cf.
Candrea
,
Éléments,
45 și Tiktin;
despre
folosirea
ca
auxiliar
al
viitorului
, cf.
va.
La
pierderea
lui
r
în
tema
prezentului
și a inf. au
contribuit
analogia
cu
voie
„
voință
”,
simultan
cu
poziția
slabă
a cons. la I *
vo(r)
iu
›
voi
ca *
ceriu
›
cei (
cerere
)
,
pier
›
piei
(
pieire
)
etc. Der.
vrere
,
s.f. (
voință
);
vrută
,
s.f. (
dorință
,
gust
);
vruță
,
s.f. (
nepoftită
;
codoașă
),
probabil
de la
vruți
,
dacă
acest cuvînt a
avut
vreodată
sensul
de „
iubit
” ca în sp. (după
Iordan
,
BF,
II, 194, de
origine
expresivă
);
voință
(var.
vroință
), s.f. (
vrere
);
bunăvoință
, s.f. (
intenție
bună
);
reavoință
,
s.f. (
intenție
rea
);
voitor
,
adj. (care
dorește
, care
voiește
);
binevoitor
,
adj. (
bine
intenționat
);
răuvoitor
,
adj. (
rău
intenționat
). – Cf.
votru
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia vrusem
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK