, xilolite, s.n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu, colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și: xilolituri] – Din germ. Xylolith.
n. Material de construcție preparat din componenți de natură poroasă (rumeguș de lemn, azbest etc.), cu lianți magneziali, și colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și xilolituri] /<germ. Xylolith
s.n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu colorat cu pigmenți minerali, cu aspect de piatră. [Pl. -te, -turi. / < germ. Xylolith, cf. gr. xylon – lemn, lithos – piatră].