, (1) zălari, s.m. (2) zălare, s.n. 1. S.m. Meseriaș care face zale. 2. S.n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Za2 + suf. -ar.
(meseriaș) s. m., pl. zălári
(cârlig) s. n., pl. zăláre
(meseriaș) s. m. pl. zălári
(cârlig) (reg.) s. n., pl. zăláre