s.m. (Reg.) Arbust înalt până la cinci metri, cu lujeri cenușii-verzui și frunze lanceolate (Salix cinerea). – Et. nec.
, zăloguri, s.n. (Pop.) Amanet, garanție, gaj, chezășie ♢ Expr. A-și lăsa pieile (sau pielea) zălog = a cădea în mâinile dușmanului, a-și pierde viața, a se lăsa omorât. ♦ Sechestru, ipotecă. 2. Obiect (rar persoană) lăsat ca garanție. – Din sl. zalogŭ.
n. pop. Obiect de valoare lăsat sau luat drept garanție; amanet; gaj. A lăsa ~. [Pl. și zăloguri] /<sl. zalogu