adj. – (Arg.) Sașiu. – Var. zbanghiu, spanchiu. Țig. bango „sucit” (Graur 195; Juilland 179), bangi, cf. bunghi. Der. de la sbeg (Loewe 71) este improbabilă, ca și legătura directă cu lituan. spangius „sașiu” (Cihac, II, 355). – Der. spanchie, s.f. (sperietoare).
zbanghii, adj. 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat; aiurit. [Var.: spanchíu, -íe, șpanchíu, -íe adj.] – Cf. țig. bango „răsucit, strâmbat, schilodit”.
adj. v. chiorâș, cruciș, drăcos, încrucișat, neastâmpărat, nebun, nebunatic, pieziș, sașiu, sprințar, strabic, vioi, zăpăcit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvânturat, zvânturatic.
1) (despre ochi sau despre privire) Care este orientat cruciș; încrucișat; sașiu; ceacâr; poncis. 2) (despre persoane) Care se uită cruciș; sașiu; ceacâr; încrucișat. 3) (mai ales despre copii) Care nu stă locului nici un moment; fără astâmpăr; neastâmpărat; zvăpăiat; zburdalnic. /cf. țig. bango