vb. refl. – A usca la soare sau la vînt. – Var. zbici. Sb. zbječi se „a se strînge” (Candrea). – Der. sbiceală, s.f. (acțiunea de a usca). Legătura cu sl. suchŭ „uscat” (Cihac, II, 327) este improbabilă.
s.n. (Înv. și reg.) Bici. – Pref. s- + bici.
s. v. bici, biciușcă.
, zbíce, s.n. (Banat, Trans.) ~ (s- expresiv + bici)
(a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. zbicéște, imperf. 3 sg. zbiceá; conj. prez. 3 sa zbiceáscă
vb. v. biciui, clătina, scutura, sfichiui, zgâlțâi, zgudui.
, zbíciul, vb. I. (Var.) A smiciula. (cf. smiciula)