zgribulesc, vb. IV. Refl. A tremura și a se strânge, a se ghemui de frig; a dârdâi. – Et. nec.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgribulésc, imperf. 3 sg. zgribuleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zgribuleáscă
zgribulésc, vb. IV. Refl. ~ , a se ghemui de frig sau de frică; ~ . (creație expresivă; s-a încercat să se explice pe următoarele căi: 1. sb. škrebetati = a pocni; 2. slovac. zgrbijen = încrețit; 3. ucr. dryguliti = a dârdâi; 4. bg. skribicam; 5. magh. görbülni = a se curba, strâmba, îndoi, încovoia; 6. germ. med. griuwel = groază)