ziși, zise, adj., s.f. 1. Adj. Numit, denumit, poreclit. ♢ Loc. adj. Așa-zis (sau -zisă, -ziși, -zise) = pe nedrept sau în mod convențional numit astfel; aparent, fals. 2. S.f. Vorbă, spusă; afirmație. ♦ Proverb, zicătoare. ♦ (Înv.) Sfat, îndemn; ordin, poruncă. – V. zice.
Care este poreclit. ♢ Așa-zis numit astfel (nemotivat sau convențional). /v. a zice
, ziși, -se, adj. 1. ~ ♢ (Substantivat) Zisul Dillon, după ce l-a luat deoparte.... ♦ Care are pretenția că este într-un anumit fel. 2. s.f. (mai ales la pl.) ~.
s. afirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, relatare, spusă, vorbă, (livr.) aserțiune, propoziție, (astăzi rar) parolă, (înv.) voroavă, (fig.) gură. (Nu te lua după ~ lui.)
s. v. proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
f. 1) Ceea ce a fost zis; zicere; spusă. 2) rar Expresie concisă, deseori figurată, care conține o povață sau un gând înțelept; zicătoare; zicală; zicere. /v. a zice