s.f. Faptul de a se hrăni cu carne de animale. – Din fr. zoophagie.
s. f., art. zoofagía, g.-d. zoofagíi, art. zoofagíei
f. Deprinderea de a folosi carnea animală drept hrană. /<fr. zoophagie
s.f. Faptul de a se hrăni cu carne de animale. [Gen. -iei. / < fr. zoophagie, cf. gr. zoon – animal, phagein – a mânca].
s. f. faptul de a fi zoofag. (< fr. zoophagie)