înținá (înținéz, át),
vb. –
1. A
tăia incomplet trunchiul unui
copac, pentru a-l
putea doborî apoi cu ușurință. –
2. A
lăsa un
obiect în echilibru instabil, micșorîndu-i
baza sau
punctul de
sprijin. Lat.
tenŭāre (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654;
DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este înv., actualmente se folosește mai
ales part. cu funcție adj.