Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția urâtul definiție dex
urâtul
găsește rime pentru
urâtul
URẤT, -Ă,
(
I
)
urâți
, -te
, adj., (
II
) adv., (
III
) s.n.
I.
Adj.
1.
Care are o
înfățișare
neplăcută
, care este
lipsit
de
frumusețe
, de armonie:
p. ext.
pocit
,
hâd
,
hidos
.
2.
Care
displace
, care
trezește
repulsie
(
morală
);
urâcios
,
nesuferit
. ♦ (
Despre
comportare
,
fapte
)
Contrar
moralei
,
dreptății
,
bunei
-
cuviințe
;
necuviincios
;
imoral
;
reprobabil
. ♦
Neplăcut
;
grav
.
3.
(
Despre
timp
)
Posomorât
,
ploios
,
friguros
,
II.
Adv. Într-un
mod
neplăcut
,
nepotrivit
,
imoral
. ♢ Expr.
A se
uita
urât
la cineva
= a
privi
cu
dușmănie
pe cineva.
III.
S.n.
1.
Stare
sufletească
apăsătoare
provocată de
teamă
, de
singurătate
, de
lipsă
de
ocupație
, de
viață
banală
etc.;
plictiseală
;
indispoziție
. ♢
Loc
. prep.
De urâtul cuiva
(sau
a ceva
) = din
cauza
plictiselii
sau
aversiunii
(provocate de cineva sau de ceva). ♢ Expr.
A-i fi
(cuiva)
urât
=
a)
a se
teme
(în
singurătate
);
b)
a se
plictisi
.
A-și
face
de
urât
= a se
distra
, a-și
alunga
plictiseala
.
A ține cuiva de
urât
= a
sta
în
compania
cuiva (
pentru
a nu se
plictisi
).
2.
Dezgust
,
aversiune
față
de cineva sau de ceva. – V.
urî
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia urâtul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK