GHES,
ghésuri, s.n.
1. Ghiont, îmbrâncitură.
2. Imbold, impuls, stimulent. (orig. necunoscută; nu pare să fie identic cu
ghes s.n. = (arg.)
zi, din țig.
ges (Juilland); totuși, orig. țig. pare posibilă; Drăganu
îl pune în legătură cu magh.
gyűszű = degetar, cu care însă nu pare să se înrudească)