acél,
adj. și pron. –
Aceea pron. f. (cu sensul n.):
de aceea. – Mr.
ațel, megl.
țelea, istr.
țel(a).
Formele adj. antepus:
acel (f.
acea),
gen.
acelui (f.
acelei), pl.
acei (f.
acele),
gen.
acelor. Ca adj. postpus și ca pron.
capătă un -
a enclitic; ca rezultat al
acestei adăugiri, se modifică structura fonetică a f. sing.
aceia (‹
aceaia ‹
aceaa), care se
scrie și
aceea.
Prezența lui -
a în
cazurile prevăzute nu s-a respectat
strict în
limba populară și în poezie. < Lat.
ecce ille,
devenit *
ecce illum sau *
eccum illum (Diez, I, 337); Pușcariu, 9; Candrea-Dens., 532; REW 4266;
DAR; Sanfeld,
Syntaxe, 159-164); cf. it.
quello, v. prov., sp.
aquel, v. fr.
cil,
port.
aquello. Explicarea lui -
a paragogic prezintă incertitudini. Pușcariu, 9 și
DAR cred că este rezultatul lui *
eccum illum illac (cf. fr.
celui-là, friul.
kel-la). Această
ipoteză este imposibilă, deoarece
confundă un tratament
presupus a fi romanic cu un fenomen tîrziu din fr., și pentru că
pleacă de la o pronunțare primitivă *
acelà,
greu de
admis (
dacă s-
ar admite,
ar fi trebuit să se
păstreze, sau să se
reducă la pronunțarea gravă,
caz în care -
a aton trebuia să
devină -
ă). T. Papahagi, din
Morfologia limbii romîne, 1937, 19, o explică prin fonetică sintactică. Pare mai
curînd o propagare a art. f. -
a, care în
limba veche se aplica și adj. și s. (
pădurea verdea,
azi pădurea verde; cf. trăsături
ale acestei concordanțe absolute în
pădurii verzi, care reproduce un mai
vechi pădurii verzii, și
forme invechite
cum ar fi
tuturor oamenilor,
față de
oamenilor buni). Reiese de
aici că
femeia aceia, datorită
nuanței sale
dublu demonstrative, și-a conservat
dubla articulare, ca alte ori
femeia carea, cf.
omul carele. Se
înțelege mai
puțin extinderea de la f. la m. și la
cazurile oblice;
dar numai
dacă se
concepe ca art., se explică
faptul că,
fiind aton, -
a nu a
devenit -
ă. Der.
același (f.
aceiași), adj. și pron., unde -
și reprezintă lat.
sic „astfel”, cf.
cineși,
careși,
acestași; în
spiritul acestei comparații, cf. expresiile regionale și mai
curînd infantile
iciașa (‹
aici așa),
coleașă (‹
colea așa);
acelălalt (var.
acel(l)alt), adj. și
pron. Cf.
cel.