cotrúță,
cotrúțe, s.f. (reg.)
1. vatră mică;
parte sau colț din vatră; loc gol între cuptor și perete; adâncitură sub vatră; ungher, groapă, cotlon,
cotrov, cenușar, firidă, ocniță, căpătâi,
fundoaie.
2. grătarul de la sobă, gratia, roșteiul.
3. policioara de lângă cuptor.
4. cujba ce ține căldarea pe foc.
5. (fig.) om leneș.
6. (fig.) femeie intrigantă.