armán (armáne), s.n. –
1.
Loc special amenajat unde se
treieră cerealele. –
2. Rotocol,
cerc. – Var.
harman, armean. Tc.
harman (Șeineanu, II, 23; Lokotsch 869), cf. bg., sb.
harman. – Der.
armangiu, s.m. (paznic de
hambar);
armănit, s.n. (
treierat).