joimăríță1
s.f. (pop.)
1. ființă mitologică având înfățișarea unei femei urăte și spurcate, cu cap mare și cu părul despletit, cu dinții mari și rânjiți; muma-
pădurii, sperietoare, ciuhă.
2. obicei țărănesc legat de ziua de
joi (
flăcăii controlează fetele dacă au tors lâna și inul până
joi; dacă nu, ei percep o taxă în ouă, pentru a nu da foc lânii și inului netors).
3. buhă, bufniță.
4. (fig.)
fată bătrână.