calp (cálpă),
adj. –
Fals. – Mr.
calpu, megl.
calp. Tc.
kalp (Roesler 594; Șeineanu, II, 82; Lokotsch 1027); cf. ngr. ϰάλπης, bg.
kalpav, sb.
kalp. – Der.
calpuzan (mr.
călpuzan), s.m. (falsificator de monede), din tc.
kalpazan, cf. ngr. ϰαλπουζάνης, bg.
kalpuzan, sb.
kalpozan;
calpuzănie, s.f. (falsificare);
calpunzanlîc, s.n. (falsificare).