calpác (calpáce),
s.n. –
Căciulă înaltă cilindrică, din
blană de
oaie cu
părul pe din
afară. O
purtau la
început domnitorul și
boierii, începînd din
sec. XVIII au folosit-o și negustorii mai
bogați. Tc.
kalpak (Roesler 594; Șeineanu, II, 83; Lokotsch 1039; Ronzevalle 135); cf. ngr. ϰαλπάϰι, bg., sb.
kalpak, mag.
kalpag,
rus.
kolpag, fr.
colback, it.
colbàc, colbacche.