ceápsă (cépse),
s.f. – (
Banat, Trans., Bucov.)
Bonetă, scufiță,
comănac. – Var.
ceapță. Etimonul trebuie să fie un cuvînt sl. (
čepicĭ „
mitră”), care pare să fi intrat în
rom. prin intermediul sb.
čèpac, slov.
čepica sau mag.
csápsza (Cihac, II, 47;
Iordan,
Dift., 72;
DAR; Gáldi,
Dict., 87); cf. și
rus.
čepec „
bonetă”,
pol.
czepiec „
bonetă”. Edelspacher 11 derivă
forma mag. din
rom.,
fără a fi însă probabil acest
fapt. Cf.
șapcă. – Der.
cepiță, s.f. (Trans.,
rar,
bonetă militară), din mag.
csapica.