chílă (chíle),
s.f. –
1. Hernie. –
2. Infirmitate. Sl.
kyla (Cihac, II, 49; Berneker 677); cf. bg.
kila, sb.
kila,
rus.
kilá. – Der.
chilav, adj. (infirm, sfrijit, pipernicit), bg., sb.
kilav „care are hernie”;
chivăli (var.
schivăli, deschilăvi), vb. (a
vătăma, a
răni);
chilăvie (var.
schilăvie, schilăvenie), s.f. (
durere, beteșug). Pentru der. cf. și Miklosich,
Slaw. Elem., 27 și Conev 91.