cintáură (-re),
s.f. – Varietate de albăstriță (Erythrea centaurium). – Var.
țintaură, cintoare. Lat.
centaurium (
sec. XIX); a
ajuns destul de
comună, datorită folosirii ei în farmacie. Diculescu,
Elementele, 483,
crede că var.
cintoare reproduce
direct gr. ϰενταύριον, ceea ce pare
foarte incert.