ciofléc (-ce),
s.n. –
1. Cupă,
pahar în care se servesc băuturile. –
2. Buchet, mănunchi, ciorchine. – Var.
cioflic, ceflec. Origine expresivă.
DAR sugerează o legătură cu germ.
Schuhfleck „petic.” – Der.
ciofleagă, s.m. (
om de
nimic, vagabond);
cioflac, s.m. (
copil răsfățat);
ciofleca (var.
ciuflica), vb. (a atîrna, a
cădea).