ciolác (cioláci),
s.m. –
1. Mutilat, invalid,
șchiop,
ciung. –
2. (Arg.) La
jocul de
cărți, valet,
fante. Tc.
çulak (Cihac, II, 566; Roesler 608; Șeineanu, II, 131; Lokotsch 437; Ronzevalle 79); cf.
alb.
tsoljak, bg., sb.
çolak. – Der.
ciolnav, adj. (
bolnav,
beteag) prin contaminare cu
bolnav;
ciolăci, vb. (a
mutila).