cómis (-și),
s.m. – Dregător. –
Mare comis, în
vechea organizare socială,
boier de rangul
doi,
mare dregător, care avea în
sarcina sa
grajdurile domnești și organizarea paradelor
militare de
Bobotează și de Sfîntul Gheorghe. Participa la
sfatul domnesc și
era singurul boier de rangul
doi care
purta calpac de zibelină, ca
boierii de
prim rang. Avea în subordine un
comis al doilea,
boier de rangul
patru, și un
comis al treilea,
boier de rangul
cinci. Din 1812 nu s-a mai
bucurat de monopolul cumpărării de furaje pentru armată. Lat.
comes, prin intermediul ngr. ϰόμης, cf. sl.
komisŭ (Vasmer,
Gr., 80). Reprezintă ceea ce
era comes stabuli în organizarea medievală a Occidentului. – Der.
comisoaie, s.f. (
nevastă de
comis);
comișie, s.f. (înv., dregătoria
marelui comis);
comișel, s.m. (rîndaș de
cai).