vb. – A îngădui, a încuviința; a ceda un drept. Fr. concéder. Participiul nu se folosește. – Der. concediu, s.n., din fr. congé, it. congedo, contaminat cu concede; concedia, vb.; concesie, s.f., din fr. concession.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK