cosíță (cosíțe)
s.f. –
1. Păr lung al
femeii,
coadă,
plete. –
2. Șuviță de
păr. –
3. Varietate de măzăriche (Vicia hirsuta, Ervum hirsutum). – Mr., megl.
cusiță. Bg., sb.
kosica, dim. de la sl.
kosa „
păr,
plete” (Miklosich,
Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 75; Conev 89;
DAR). – Der.
cosițat, adj. (
împletit în
coadă);
cosițel, s.m. (
plantă, Sium latifolium).