cúhnie (cúhnii),
s.f. –
1. Bucătărie. –
2. Dependință,
cameră ocupată de servitori. –
3. (Înv.) Trăsură. – Var.
cuhne, cu(h)nă, cuină. Sl. (
rus., rut., slov., cr.)
kuhnja, sb.
kuina (Miklosich,
Slaw. Elem., 27: Cihac, II, 86); cf. ngr. ϰούχνη (Meyer,
Neugr. St., II, 37).