curéchi (curéchi),
s.m. –
Varză. Lat.
*colĭculus (Cipariu,
Elem., 18; Pușcariu 460; Candrea-Dens., 456; REW 1727;
DAR; Rosetti, I, 66); cf. it.
colecchio, sp.
colleja. – Der.
curechiu, adj. (
verde, verzui);
curechiște, s.f. (cîmp de
varză);
curecher, s.m. (cultivator de
verze). Nefolosit în Munt. și Olt.