de
conj. –
1. Și (funcție copulativă):
abia au scăpat puținei de au fugit (Neculce). –
2. Pentru (funcție consecutivă):
fu trimis de liniști tulburările (Bălcescu);
se uscase de se făcuse cîrlig (Ispirescu). –
3. Dacă (funcție condițională):
de nu era bărbatu-meu, puteai să mori (Alecsandri). Este neîndoios cuvînt identic cu prep.
de. Funcția copulativă
coincide cu
uzul lui
de relativ (15 și 16);
iar funcția consecutivă coicide cu
uzul lui
de 7 anterior. Totuși, se consideră adesea că este
vorba de un cuvînt diferit; după Cihac, II, 92,
ar deriva de la conj. sl.
de,
rus.
de „pentru că”, slov.
de „pentru ca”;
iar Tiktin se gîndește la
alb.
the „și”.