dormí (-m, -mít),
vb. – A se
afla în
stare de
somn. – Mr.
dormu, durnire, megl.
dorm, istr.
dormu. Lat.
dormῑre (Cihac, I, 81; Pușcariu 544; Candrea-Dens., 506; REW 2751); cf. it.
dormire, prov., fr., cat., sp.,
port.
dormir. Cf. și
adormi, dormita. – Der.
dormitor, s.n. (
cameră de
dormit);
dormeză, s.f., din fr.
dormeuse.